Korčula, Dalmatia de sud, Croatia: un vechi orasel venetian asezat pe o insula adriatica superba, aproape de mijlocul distantei dintre Dubrovnik si Split. Povestile locului spun ca aici s-a nascut venetianul Marco Polo, exploratorul neobosit la Asiei; habar nu am daca asa este, dar este sigur ca vechiul orasel venetian este unul dintre locurile cele mai frumoase din Adriatica. Asa ca sa vedem ce are el de povestit, pe indelete.
Korčula este numele croat al unei insule în Marea Adriatică si al principalului oras al insulei, cu o lungă istorie bizantină şi veneţiană. Insula a fost locuita intai de colonisti greci veniti din Corcyra (Corfu), care au numit-o Korkyra Melaina (însemnând Corfu Negru). A fost apoi parte a Dalmatiei romane (sub numele de Corcyra Nigra), pana in perioada marilor migratii din secolul VII, cand dupa navalirea avarilor si slavilor, slavii au inceput sa se stabileasca aici, alaturi de romanicii refugiati de pe continent din calea avarilor.
Korčula este numele croat al unei insule în Marea Adriatică si al principalului oras al insulei, cu o lungă istorie bizantină şi veneţiană. Insula a fost locuita intai de colonisti greci veniti din Corcyra (Corfu), care au numit-o Korkyra Melaina (însemnând Corfu Negru). A fost apoi parte a Dalmatiei romane (sub numele de Corcyra Nigra), pana in perioada marilor migratii din secolul VII, cand dupa navalirea avarilor si slavilor, slavii au inceput sa se stabileasca aici, alaturi de romanicii refugiati de pe continent din calea avarilor.
Incercarile Venetiei de a domina insula (numita de ei Curzola) dateaza inca de prin 998, insa o bucata de vreme ele au fost mereu impiedicate de ceilalti vecini, dornici si ei sa stapaneasca aici: Bizantul, slavii narentini din principatul Pagania, cnezatul Zahumlje, Serbia, Ungaria, regatul Bosniei, cnezatul Zeta. Cativa ani Korčula a fost stapanita si de Ragusa (1413-1417), dupa care in 1420 stapanirea Venetiei a fost instaurata durabil pentru aproape patru secole, pana in 1797, cand Korčula a trecut sub dominatia habsburgilor austrieci.
Orasul Korčula are un Statut al sau datand inca din anul 1214, care incerca sa defineasca raporturile politice ale Korčulei cu Venetia si Ragusa si cu cnezatele sarbesti din Zahumlje si Rascia, garantand, in acele vremuri foarte tulburi pentru Dalmatia, autonomia Korčulei fata de toti acesti vecini lacomi. Insa ceea ce face deosebit acest Statut este faptul ca el prevede, printre altele, si interzicerea sclaviei; Korčula fiind primul loc al lumii unde a fost adoptata o asemenea masura.
Indelungata stapanire venetiana asupra Korčulei si-a lasat amprenta asupra expresiei orasului: e construit pe o peninsula, si inconjurat de masive ziduri venetiene; venetiene sunt si principalele atractii ale Korčulei: catedrala Sf. Marcu in stil romanic si gotic (a carei constructie a inceput in 1301 si a fost terminata in 1806!), manastirea franciscana din secolul XV cu claustrul in stil venetian gotic, palatul guvernatorului venetian si alte cateva palate ale nobilililor locali.
Traditiile locale spun ca aici este locul de nastere al calatorului venetian Marco Polo, desi nu exista dovezi clare in acest sens. Oricum, e posibil ca familia lui Polo sa fi fost de origine din Curzola, si este clar atestat documentar faptul ca Polo a stat un timp pe aici; iar turistii pot vizita in Korčula ceea ce localnicii numesc casa lui Marco Polo, in care se spune ca s-ar fi nascut neobositul calator venetian. Este foarte adevarat ca exista o asemenea casa si in Venetia, dar mai in gluma, mai in serios, daca m-ati intreba ce legatura este intre China, Mongolia, hanul Kubilai, Venetia si Korčula, as raspunde imediat: Marco Polo.
Drumul catre Korčula trece prin peninsula Pelješac, bine-cunoscuta iubitorilor de vinuri si de mancare buna pentru vinurile rosii Dingač, Plavac si Postup, si pentru fructele de mare mai gustoase si mai ieftine ca oriunde in Europa; in special stridiile sunt o mare atractie locala, spunandu-se ca sunt grozav de mari si gustoase datorita faptului ca apele canalului dintre peninsula si continent ar fi printre cele mai putin poluate ape ale Adriaticii; dar nici homarii sau cele cateva feluri de peste din zona nu ar fi mai prejos. Intreaga zona a orasului Ston este presarata cu helesteie artificiale pentru cresterea stridiilor, Ston fiind cotat printre gastronomii inraiti ca un adevarat loc de pelerinaj pentru stridiile si celelalte soiuri de mancare marina pe care le ofera. Va sa zica nu imi ramane decat sa plang si sa jelesc cu lacrimi amare ca nu am avut timp sa opresc in Ston, macar pret de o masa buna; in ziua in care am trecut prin Ston aveam ca tinta Korčula, dupa care urma sa ma intorc la Dubrovnik in aceeasi zi; iar timpul nu mi-a permis sa revin in alta zi special pentru Ston; asta e, imi ramane pentru urmatoarea vizita prin Dalmatia... dar despre vinul locului pot confirma ca e excelent, desi nu ma dau in vant dupa vinurile rosii.
Fortificatiile enorme de langa orasul Ston au fost construite de raguzani in secolul XIV, pentru a apara Republica impotriva atacurilor dinspre nord ale venetienilor; (o foarte scurta paranteza: raguzanii erau comercianti pana in maduva oaselor, asa ca nu au cucerit Ston, ci pur si simplu l-au cumparat!...); despre aceste fortificatii se spune ca ar fi versiunea in miniatura a Marelui Zid chinezesc, si ca ar ocupa locul doi in topul marilor fortificatii ale lumii:
La capatul peninsulei Pelješac se afla asezarea Orebić; de unde se ia vaporasul pentru a traversa bratul de mare dintre Orebić si Korčula:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu