Un gigantic mozaic bizantin, ireal de frumos si perfect pastrat, aflat in Catedrala din Monreale: acesta este principalul argument turistic al micului orasel sicilian Monreale, aflat la cativa kilometri la sud-vest de Palermo, in asa-numita Conca d`Oro, Valea de Aur; la oferta turistica din Monreale se adauga un splendid claustru in stil arab, avand 228 de coloane una mai frumoasa ca alta, decorate cu arabescuri si cu benzi de mozaic care par incrustate cu aur; poate parea putin pentru a bate drumul pana la Monreale, dar va spun eu, merita cu varf si indesat.
Considerata emblematica pentru stilul arabo-normand, alaturi de vestigiile din Palermo, Catedrala din Monreale are un exterior mai degraba simplu si auster, care nici nu te lasa sa banuiesti ce minunatie se ascunde inauntru: asa ca odata ce ii treci pragul te pomenesti in fata unei formidabile surprize - una dintre minunile lumii medievale: 6.340 metri patrati de mozaicuri bizantine si ornamente arabe sunt desfasurate pe tavanul si peretii Catedralei, lasandu-te fara cuvinte. Imagini de sfinti, ingeri, scenele biblice si un urias Christ Pantocrator sunt realizate in cel mai curat stil bizantin, de catre artistii greci din Sicilia acelor vremuri, intr-o armonie desavarsita cu alaturatele motive ornamentale arabe, realizate de artistii mauri ai insulei. Trebuie spus ca mozaicuri bizantine de asemenea calibru mai exista in Italia doar la Ravenna si Venetia; insa se pare ca mozaicurile din Catedrala din Monreale sunt cea mai mare suprafata acoperita cu mozaicuri bizantine din toata Italia.
Catedrala din Monreale a fost construita de regele normand William al II-lea cel Bun in anul 1174; iar ridicarea ei este pusa in legatura cu povestea rivalitatii dintre rege si principalul sau consilier Walter Ophamil, arhiepiscop de Palermo, care devenise foarte puternic in regat dupa ce fusese tutore al regelui; dorind sa ii micsoreze puterile lui Ophamil regele s-a sfatuit Matteo d'Ajello, celalalt mare consilier regal, si a decis ridicarea Catedralei din Monreale si a manastirii benedictine de langa ea, dupa care in 1176 a numit si un arhiepiscop de Monreale, care devenea din start cel putin egalul lui Ophamil; asa se face ca Walter Ophamil s-a ambitionat cativa ani mai tarziu sa ceara construirea Catedralei din Palermo, cu scopul declarat de a depasi in frumusete Catedrala din Monreale, ridicata de rege. Intre noi fie vorba, de fapt „meciul” lor s-a terminat la egalitate, pentru ca ambele sunt cat se poate de frumoase in felul lor: catedrala din Monreale pentru interiorul ei, in timp ce Catedrala din Palermo pentru arhitectura sa exterioara.
La fel ca si Catedrala din Monreale, nici claustrul imediat invecinat nu promite nimic spectaculos cand e privit din afara. Inauntru insa te asteapta o alta mare surpriza: o minunata curte din secolul 12, in stil arab, de forma patrata, avand in mijloc o fantana din aceeasi perioada, inconjurata de galerii si porticuri avand 228 de coloane splendide, una mai frumoasa ca alta; avand capiteluri sculptate cu siluete umane si bogat decorate cu arabescuri si cu benzi de mozaic cu ornamente geometrice, coloanele par a fi incrustate cu aur; si sunt asa frumoase incat iti vine sa le admiri si sa le fotografiezi pe fiecare in parte. Iar din curtea claustrului se deschide o panorama buna a locurilor din jurul Monreale.
Una peste alta, cam atat are de oferit Monreale turistilor sai, Catedrala din Monreale cu mozaicurile bizantine si cu claustrul; s-ar putea spune ca este putin, dar este putin si bun, asa ca fara dubiu merita batut drumul pana acolo. Oricum, piata centrala din Monreale este si ea un loc placut, de care sa iti aduci aminte; iar dupa o plimbare de vreo 20 de minute pe jos vei putea vedea si Castellacio, un castel normand din sec. 12, cocotat pe o culme si cu o vedere frumoasa asupra Vaii de Aur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu