Pentru a calatori ici-colo prin Dalmatia mi-am fixat
ca „centru de operatiuni” orasul Dubrovnik, din extremitatea sudica a Dalmatiei
si a Croatiei. Stiu, s-ar putea spune ca este o alegere usor bizara datorita
pozitiei sale excentrice fata de restul Dalmatiei, optiunea cealalta fiind
metropola Split din Dalmatia centrala, cel de al doilea oras al Croatiei si
inima economica a Dalmatiei; dar dupa ce am calatorit in Split am inteles ca am
ales corect: intr-adevar, tot Dubrovnikul era alternativa cea mai buna.
Dalmatia
inseamna cea mai mare parte a coastei croate, aflata pe malul estic al Marii
Adriatice: un tarm muntos si adesea inverzit, brodat cu golfulete adanci si cu
o puzderie de insulite, de o frumusete naturala care iti taie respiratia; avand
o personalitate distincta in creuzetul etnic al regiunilor fostei Iugoslavii,
Dalmatia este diferita nu doar fata de vecinii ei Bosnia si Muntenegru, ci
intr-o anumita masura chiar si fata de Croatia panonica; in intreaga Dalmatie s-a
vorbit multa vreme limba dalmatiana, limba romanica astazi disparuta, religia
dominanta este catolicismul iar suprematia politica a fost detinuta de
venetieni in mai toata perioada evului mediu; si singurul oras al Dalmatiei
care a scapat devreme de dominatia venetiana a fost Republica Ragusa din
Dubrovnikul de astazi. In mod uzual este considerata in afara Dalmatiei coasta
nordica a Croatiei, cu peninsula Istria si cu marile insule din nord, Krk, Cres
si Losinj; in schimb exista motive pentru a socoti ca parte din Dalmatia
istorica si regiunea golfului Kotor din Muntenegru.
Dubrovnik: Perla
Adriaticii
Oras medieval
splendid pastrat pana in zilele noastre, Dubrovnik era numit in evul mediu
Ragusa, si era o republica maritima activa in comertul Mediteranei si un
rival de temut al Venetiei; George Bernard Shaw
a numit Dubrovnikul "raiul pe
pământ", iar astazi el este una dintre atractiile turistice
majore ale Croatiei si ale Adriaticii, astfel incat i se spune adesea Perla
Adriaticii.
Calatoria prin
Dubrovnik poate incepe la poarta Pile cu o plimbare pe zidurile vechiului oras,
de unde se pot admira in voie acoperisurile de tigla rosie
ale vechilor cladiri din piatra si intinderea albastra a Adriaticii. Dupa un
tur complet al zidurilor se poate cobori in orasul vechi pe la aceeasi poarta
Pile, pentru a parcurge pe indelete artera principala a Dubrovnikului, numita Stradun sau Placa; ea porneste de la poarta Pile din
vest si strabate mijlocul orasului vechi pana in in partea sa estica, unde se
afla piata Luža si cele mai frumoase cladiri ale orasului: biserica Sv. Vlaho (St. Blasius), Palatul
Sponza, Palatul Rectorului si Catedrala. Din piata Luža sunt mai multe optiuni:
prima ar fi sa mergi mai departe spre Manastirea Benedictina si apoi pana la poarta
Ploče din est; a doua ar fi sa vizitezi in tihna stradutele orasului vechi,
care sunt de-a dreptul incantatoare; iar a treia optiune poate fi sa te opresti
la masa in portul vechi al orasului;
nu doar ca portul este unul dintre cele mai fermecatoare locuri din Dubrovnik,
dar de aici se pot lua si navele pentru o plimbare pe insula Lokrum, aflata la
600 de metri de Dubrovnik; linistita, umbroasa si inverzita, Lokrum merita o calatorie
de cel putin o jumatate de zi. Iar la intoarcere merita sa vezi Dubrovnikul noaptea: Stradun si piata Luža, dar mai ales portul vechi, arata incredibil
sub lumina felinarelor stradale si a lunii.
Pentru a te bucura de panorama de vis a Dubrovnikului poti lua autobuzul pana pe inaltimea care domina
orasul, numita de localnici „muntele” Srđ; se
poate urca si pe jos, Srđ avand doar putin peste 400 de metri, insa urcusul
este indeajuns de anevoios; iar de pe Srđ se poate merge mai departe catre
sud-est, spre inaltimea Bosanka, de unde se pot captura cele mai bune imagini de
sus cu orasul vechi al Dubrovnikului. O varianta mult mai lejera decat urcarea
pe Srđ si Bosanka poate fi vizitarea fortaretei Lovrijenac; aflata la mica
distanta de orasul vechi, langa poarta Pile, ea este indeajuns de inalta incat
sa ofere cateva imagini multumitoare cu zidurile si cladirile din Dubrovnikul
vechi.
Partea noua a orasului este mult mai putin
interesanta decat Dubrovnikul vechi, insa in niciun caz nu este de neglijat; in
Dubrovnik merita sa iei in calcul doua optiuni pentru cazare, cazarea la
pensiuni particulare in orasul vechi si cazarea la hotelurile din parta noua a
orasului, in peninsulele Lapad sau Babin Kuk; eu m-am cazat in Lapad si nu
regret, pentru ca golful Lapad este in mod sigur un loc in care
merita sa te trezesti in fiecare dimineata pentru cateva zile. La distanta nu
foarte mare de Lapad se afla uriasul port Gruž, portul modern al Dubrovnikului;
iar doritorii de adrenalina pot incerca o zi de hei-rup turistic in barci mici si
picnic insular in Elafiti, un mic grup de insule aflate la mica distanta de
partea noua a Dubrovnikului.
Dalmatia centrala:
Split si Trogir
Sunt foarte multe de vazut in Dalmatia centrala, insa
in mod sigur atractiile turistice majore ale Dalmatiei centrale sunt orasele Split,
inima economica si comerciala a Dalmatiei, si Trogir, o bijuterie arhitectonica
venetiana numita adesea „orasul-muzeu”.
Split este cel mai mare si mai
important oras din Dalmatia si cel de al doilea oras al Croatiei. La fel ca
multe alte orase din Dalmatia, Split a fost oras venetian timp de mai multe
secole; insa prima atractie a Splitului este palatul lui Diocletian datand din perioada tarzie a
dominatiei romane, in care localnicii si-au construit case, pravalii si
biserici (inclusiv catedrala St. Domnius - Sv. Duje) sprijinite direct pe vechile
ziduri romane vechi de 1700 de ani; in Split mai merita vazute centrul istoric,
cu cladiri in stil venetian, si Riva, promenada marina a orasului; iar la mica
distanta de Split se afla Solin, unde se pot vizita ruinele anticei metropole
romane Salona, fosta capitala imperiala.
Trogir a fost
tot oras venetian, insa este mult mai vechi decat Split, fiind infiintat de
colonisti greci prin secolul III inainte de Christos. Este asezat la vreo 27 de
kilometri de Split si este impartit in trei de apele Adriaticii: o parte a
orasului este pe continent, alta parte este pe insula Čiovo iar centrul istoric al vechiului Trogir se
afla pe o mica insula dintre continent si insula Čiovo; legata prin poduri de
celelalte doua parti ale orasului, insula Trogir este cea care detine toate
comorile locale: catedrala Sf. Laurentiu, construita in secolul XIII si
aflata in piata Ioan Paul al II-lea (Trg Ivana Pavla II), fortareata
venetiana Kamerlengo si Riva,
bulevardul de promenada cu fatada la mare. Insa in afara acestora mai sunt
foarte multe de vazut in Trogir; cu o vechime ca oras de peste 2300 de
ani, centrul istoric al Trogirului contine o intreaga colectie in aer liber de
palate, biserici si turnuri construite in evul mediu intr-un amestec incantator
de stiluri arhitecturale. Asa se face ca intreg centrul istoric (adica toata
insula Trogir) este numit in gluma de catre localnici "muzeul orasului”.
Un tur serios prin Dalmatia
centrala ar mai trebui sa includa si Kaštela, intre Split si Trogir, precum si
oraselele Vis din insula Vis si Hvar din insula Hvar; poate merita vazuta si plaja
Zlatni Rat din insula Brač, macar pentru faptul ca este plaja cea mai faimoasa
din intreaga Croatie. Si evident ca din Dalmatia centrala se poate merge mai
departe catre Dalmatia de nord; eu sigur asa face asta, pentru ca Dalmatia de
nord mi-a scapat in totalitate pana acum, desi vechile orase venetiene Zadar si
Šibenik si Parcul National din insulele Kornati sunt locuri pe care mi-as dori
sa le vad.
Dalmatia de sud:
Cavtat, Mljet, Korčula si Ston
La doar 25 km la sud de Dubrovnik se afla Cavtat, un mic si foarte cochet oras pe coasta
Adriaticii si capitala a regiunii Konavle, cea mai sudică regiune a Dalmatiei şi a Croatiei.
Aici a existat o înfloritoare colonie greacă, Epidauros, ajunsa mai tarziu sub
ocupaţie romană, din care au plecat vechii intemeietori ai Ragusei, Dubrovnikul
de astazi; asa ca vechiul nume dalmat si italian al Cavtatului este
Ragusavecchia. Este un orasel in intregime fermecator, asa ca nici nu imi mai
bat capul sa punctez ceva anume in Cavtat.
Aflata la nord-vest de Dubrovnik,
insula Mljet este cea mai sudica dintre insulele mari ale Dalmatiei, iar
atractia ei principala este Parcul National Mljet, un paradis insular verde tipic
Dalmatiei. O legenda locala spune ca Mljet este insula pe care nimfa Calypso
l-a tinut captiv pe Ulise timp de sapte ani; habar nu am daca e adevarat si
nici nu am intalnit vreo nimfa in Mljet, dar pot confirma ca insula este de-a
dreptul rapitoare, intrucat am fost la doar un pas sa raman pe ea cu o noapte
in plus fata de cat imi planificasem.
Putin mai la nord de insula Mljet
este insula Korčula, avand drept capitala vechiul oras venetian Korčula; construit pe o peninsula si
inconjurat de masive ziduri venetiene, orasul Korčula are ca atractii
principale catedrala Sf. Marcu (a carei constructie a inceput in 1301 si a fost
terminata in 1806!), manastirea franciscana, palatul guvernatorului venetian si
alte cateva palate ale nobilililor locali. Traditiile locale spun ca aici este
locul de nastere al calatorului venetian Marco Polo, asa ca (vrei, nu vrei) va
trebui sa vizitezi si cladirea numita de localnici casa lui Marco Polo.
Iar pana sa ajungi din Dubrovnik in Korčula
vei trece prin peninsula Pelješac, in care sunt patru atractii: in
primul rand, Pelješac este bine-cunoscuta pentru vinurile rosii Dingač, Plavac
si Postup, faimoase (mai ales Dingač) si in afara Croatiei; in al doilea rand, asezarea
Mali Ston (Micul Ston) de langa orasul Ston, capitala peninsulei, este socotita drept una dintre
capitalele gastronomiei europene, intrucat aici se gasesc fructe de mare (in primul
rand stridii) si specii de peste mai gustoase si mai ieftine ca oriunde in
Europa; apoi sunt fortificatiile enorme de langa orasul Ston, construite de
raguzani in secolul XIV pentru a apara Republica impotriva atacurilor dinspre
nord ale venetienilor, despre care se spune ca ar fi o replica mai mica a
Marelui Zid Chinezesc; in fine, in Pelješac mai merita vazut si incantatorul
orasel Orebić aflat la capatul dinspre Korčula al peninsulei, din care se
traverseaza un brat de mare pentru a ajunge in Korčula.
Golful Kotor: stramtoarea
Verige, Kotor si Budva
Chiar daca astazi nu face parte din
Croatia, ci din Muntenegru, regiunea gofului Kotor (Boka Kotorska sau Bocche di Cattaro) din sud-vestul Muntenegrului
este afiliata istoric tot Dalmatiei: in
zona s-a vorbit multa vreme limba dalmatiana, religia dominanta a fost
catolicismul iar suprematia politica a fost detinuta de venetieni pana foarte
tarziu, la inceputul secolului 19. Iar golful se afla la o distanta mica de
granita cu Croatia, asa ca din Dubrovnik se ajunge destul de usor pana la
Kotor, urmand drumul de coasta catre sud-est, care trece prin orasul Cavtat si
prin regiunea de coasta Konavle.
Golful Kotor este de fapt cel mai sudic ford al
Europei: inconjurat de culmi muntoase din toate partile, extrem de ingust si
mult intrat in uscat (asa cum sta bine unui fiord care se respecta), golful
este impartit in doua de stramtoarea Verige, avand pe fundal privelistea eterica a oraselului Perast si a
insulelor Sf. Gheorghe si Gospa od Skrpjela. In zona mai sunt doua orasele
tocmai bune pentru turisti, Risan si Tivat, si o gramada de locuri incredibil
de frumoase.
Doar Split si Dubrovnik am reusit sa vad de pe Coasta Dalmata. Sunt minunate.
RăspundețiȘtergere