De felul meu nu fac politica, intrucat politica
de la noi nu are nimic in comun cu bunul simt, iar bunul simt este, nu am
inteles niciodata de ce, unul dintre reperele mele favorite; insa ieri nu am
avut cum sa nu remarc promisiunea electorala - absolut naucitoare - a
candidatului P.D.L. pentru primaria sectorului 2, Catalin Lucian Iliescu: Mica
Venetie din Micul Paris!
Mica Venetie din Micul Paris urma sa fie, in
optica acestui candidat, in zona lacurilor Fundeni, Colentina, Plumbuita,
Dobroesti si Pantelimon din nord-estul Bucurestiului; vaporetto, gondole si
chiar un pod cu o alura evidenta de Rialto, cel mai celebru pod al Venetiei,
urmau sa contribuie, conform afisului electoral, la fericirea micilor venetieni din sectorul 2 al
Micului Paris.
Este adevarat, sectorul 2 pare a avea nevoi mai
urgente de atat; chelului, tichia de margaritar ii lipseste, iar sectorului 2
din Micul Paris, o Mica Venetie. Dar sa dam candidatului ce-i al candidatului: nota zece pentru imaginatie electorala.
Cat pe ce sa fie, dar nu a fost; candidatul a
venit, a promis, a impartit cu darnicie pixuri, afise si zambete electorale, dupa
care a intrat la apa odata cu anuntarea rezultatelor de la alegeri, fara sa fi
lansat in laguna damboviteana nici macar o singura gondola; proiectul sau venetian nu i-a adus nici zece procente din voturi, asa ca unica mea ocazie sa locuiesc
in Mica Venetie din Micul Paris s-a risipit precum ceata venetiana; iar tot ce
mai pot face acum este sa-mi vars oful scriind acest pamflet, in timp ce imi
cant singur O sole mio.
Bun, dar ce are aceasta serenada electorala cu
ce postez de obicei pe ici-colo.ro? Are, pentru ca desi nu sunt nascut
bucurestean totusi iubesc Bucurestiul, asa ca ma preocupa tot ce poate
contribui - in rau sau in bine - la chipul sau de astazi. Si remarc fara nicio
incantare obsesia unora pentru a transforma Bucurestiul de azi in ceva ce nu are nimic in comun cu istoria
si cu traditia Bucurestiului, si se potriveste cu el precum nuca in perete.
Stimati domni, pot intelege usor ca fiind
politicieni in Romania ii faceti de rasul rasului si pe Pinocchio si pe
Munchhausen; dar totusi, cand e vorba despre ce sa fie Bucurestiul de azi,
lasati prostiile si kitschoseniile de import - gen Mica Venetie - si intelegeti
ceva extrem de simplu: Bucurestiul trebuie sa incerce sa (re)devina doar orasul fermecator si cu totul aparte pe care batranii si nostalgicii il numesc cu
drag Bucurestiul de altadata; si un oras civilizat, firesc; nimic altceva, capisci?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu