Sf. Gheorghe: Marea si Delta, la un loc (2)

Asa cum povesteam acum cateva zile, ceea ce face ca Sf. Gheorghe sa fie foarte special este faptul ca in el te poti bucura de Mare si de Delta intr-un singur loc, dintr-un singur foc; si pentru ca incepusem deja sa spun despre ce este de vazut prin Sf. Gheorghe, astazi voi povesti mai departe si voi incheia lista atractiilor turistice ale locului.

Cu barca prin Delta Dunarii: din Sf. Gheorghe spre lacurile Rosu, Puiu si Erenciuc

Am povestit in postarea precedenta ca cel mai la indemana traseu turistic pentru cei care ajung in Sf. Gheorghe este cel care leaga Sf. Gheorghe de insula Sacalin, cu intoarcere pe canalele de la sud-vest de Sf. Gheorghe; si chiar daca m-am bucurat din plin de aceasta plimbare, nu m-am putut abtine sa nu imi doresc si o expeditie ceva mai serioasa, cat mai aproape de mijlocul Deltei.

Asa ca urcat in barca cu motor condusa de acelasi ghid localnic cu care vizitasem si Sacalin, am pornit din Sf. Gheorghe catre nord, in directia Sulinei, pe canalul Tataru; dupa ce am trecut de micul lac Tataru am intrat in lacul Rosu, unul dintre lacurile uriase ale Deltei; auster, enorm si tacut, el impresioneaza doar prin marime, si nu prin frumusetea peisajului sau; apoi ghidul nostru localnic ne-a tot invartit prin zona pentru a gasi o intrare libera catre lacul Rosulet; periodic plaurii astupa trecerile dintre cele doua lacuri, punandu-i in dificultate chiar si pe localnicii obisnuiti sa se descurce miraculos pe canalele incalcite ale Deltei.

Revenind pe lacul Rosu, am mers mai departe spre vest pe canalul de legatura cu lacul Puiu, lasand in urma satul de vacanta Rosu si micul lac Potcoava; canalul este marginit de copaci umbrosi iar locurile sunt incredibil de frumoase, insa din pacate satul de vacanta Rosu parea aproape parasit; iar dupa traversarea lacului Puiu (aproape la fel de mare ca si lacul Rosu si aducand mult cu el) am intrat pe canalul catre lacul Erenciuc.

Lacul Erenciuc a fost apogeul acestei plimbari prin Delta Dunarii; in trecut era una dintre buclele bratului Sf. Gheorghe, de care s-a separat in timp prin acumularea de aluviuni si vegetatie; a pastrat si astazi forma alungita tipica unei foste albii a bratului de Dunare, si are unul dintre cele mai frumoase peisaje ale acestui colt de Delta; aici am apucat sa vad prima data suprafete intinse cu ciulini de apa, si am si gustat, la invitatia ghidului localnic, din fructul acestuia: interesant, nimic de zis; iar dupa ce am trecut si prin canalul (scurt dar umbros si marginit de copaci uriasi) dintre lacul Erenciuc si bratul Sf. Gheorghe, am revenit pe Dunare si ne-am indreptat catre casa.

Apusul pe Dunare la Sf. Gheorghe

Am povestit deja ca rasaritul de soare pe plaja din Sf. Gheorghe este ceva ce in mod sigur nu trebuie ratat; exact la fel sta situatia si cu apusul de soare pe Dunare la Sf. Gheorghe: indiferent ca esti la gura de varsare a Dunarii in mare sau in comuna Sf. Gheorghe, in micul port local, apusul de soare pe Dunare la Sf. Gheorghe este un spectacol atat de frumos incat fara indoiala merita inclus pe lista atractiilor locale.

La pas pe langa canalul Tataru, la nord de Sf. Gheorghe

O plimbare pe jos de-a lungul canalului Tataru, la nord de comuna Sf. Gheorghe, este foarte usor de facut si poate fi o ocazie perfecta pentru a savura in tihna peisajul tipic canalelor din Delta Dunarii. Este adevarat ca mai trecusem prin aceasta portiune a canalului Tataru si atunci cand am vizitat lacurile Rosu, Puiu si Erenciuc, insa una e sa vezi canalul din viteza barcii cu motor, si cu totul altceva este sa il parcurgi la pas, oprindu-te oriunde ai chef sa te bucuri de vreun nufar ori de vreun colt linistit al canalului.

Festivalul International de Film Independent Anonimul din Sf. Gheorghe

Da, oricat ar parea de surprinzator, Sf. Gheorghe este in fiecare an gazda Festivalului International de Film Independent Anonimul; anul acesta va fi deja editia a IX-a, intre 6 si 12 august 2012. Iar perioada festivalului este singura in care Sf. Gheorghe devine un loc aproape aglomerat, desi chiar si asa aglomeratia din Sf. Gheorghe ramane preferabila si rezonabila fata de oricare alta de pe litoralul nostru. Oricum, una peste alta festivalul este una dintre atractiile locale, asa ca il includ pe lista acestora.

Cuvant de incheiere

As vrea sa pot spune in final ca totul este perfect in Sf. Gheorghe si ca nu am vazut nimic altceva decat un loc idilic in care Delta Dunarii se intalneste cu Marea Neagra; dar nu pot face asta, pentru ca am vazut pe aici si lucruri care m-au umplut de amaraciune. Delta Dunarii are trei mari incinte strict protejate, iar Rezervatia Naturala Sacalin-Zatoane de la sud-vest de comuna Sf. Gheorghe este cea mai mare dintre ele, avand 21.000 de hectare. Asa fiind, mi s-ar fi parut firesc sa ma plimb printr-un adevarat paradis al pasarilor Deltei, in care singura mea problema sa fie ca nu imi ajung bateriile camerei foto si spatiul pe card pentru a fotografia pasaretul local. Nici vorba sa fi fost asa: in toata zona din jurul Sf. Gheorghe (indiferent ca vorbim de insula Sacalin, de canalele Ciotica, Buhaz, Crasnicol si Palade ori de lacurile Tataru, Rosu, Puiu si Erenciuc cu canalele dintre ele) pasarile sunt - in mod evident - putine si speriate; invariabil se indeparteaza atunci cand te aproprii cu barca de ele, oricat de silentios ai fii, ceea ce ma face sa cred ca au acumulat deja o experienta trista in interactiunea lor cu oamenii si ca nu sunt putini cei care se distreaza speriind bietele zburatoare. Ghidul nostru localnic (un tanar care povestea ca inca din scoala generala era incantat sa recunoasca in manuale si in carti nenumaratele specii de plante si animale ale Deltei) mi-a spus cu resemnare ca de la an la an pasarile sunt tot mai putine, si ca se vede o scadere relevanta a numarului lor chiar si fata de acum doar trei-patru ani. Iar cand l-am intrebat de ce sunt tot mai putine pasarile Deltei a oftat greu si mi-a raspuns ca nu poate fi decat din cauza pestelui: pestii in Dunare sunt tot mai putini, astfel ca pasarile gasesc tot mai putin de mancare in Delta. Iar scaderea numarului de pesti si de pasari in Delta nu este decat unul dintre semnele ca Delta Dunarii in ansamblul ei este un ecosistem in suferinta si in primejdie, in care au de suferit si animalele Deltei si chiar si localnicii.

Stiu, faptul ca pestii sunt tot mai putini nu este o problema a zonei Sf. Gheorghe sau a Rezervatiei Sacalin-Zatoane, ci a intregii Delte a Dunarii si chiar a Dunarii; stiu, chiar daca pescuitul intensiv, braconajul si poluarea Dunarii ar fi singurele cauze pentru care pestii din Dunare sunt tot mai putini, oricum ar fi o provocare gigantica eradicarea lor. Stiu, intotdeauna in cazuri din acestea sunt liste interminabile cu cauze si circumstante care par sa justifice agresiunea omului impotriva naturii; insa singurul lucru care conteaza cu adevarat este acela ca Delta Dunarii (cu toti pestii ei si cu toate pasarile si animalele ei) este o comoara a naturii atat de frumoasa incat neaparat trebuie admirata si de nepotii nostrii, si de juniorii lor; si daca azi nu facem ceva pentru ca pasarile Deltei sa fie din nou fericite in Delta s-ar putea ca peste ceva vreme Delta Dunarii (cu tot cu nenumaratele ei zburatoare) sa mai poata fi admirata doar in fotografii, in tratate stiintifice despre specii disparute si in pliante turistice.

Ma opresc aici cu povestea mea despre Sf. Gheorghe, incheind cu cateva informatii utile: in Sf. Gheorghe se poate ajunge doar pe apa, asa ca in Tulcea (cel mai bine), Mahmudia sau Murighiol trebuie abandonata masina si luata o cursa Navrom sau Inter Service; optiunile de cazare in Sf. Gheorghe sunt multumitoare si pe toate gusturile: Dolphin Camping (curat si bine asezat, pe malul unui canal, insa de evitat pe timpul festivalului de film din cauza multimii), diverse pensiuni prin sat si complexul de vile Green Village; iar Festivalul International de Film Independent Anonimul de anul acesta va incepe in 6 august 2012 si se va termina in 12 august.