Inca un motiv sa vezi cetatea genoveza de la Enisala: festivalul medieval din 21-22 iulie

La Enisala din nordul Dobrogei, intre Babadag si Sarichioi, se afla singura cetate medievala din Dobrogea, intr-un tablou natural de o frumusete rapitoare; iar peste cateva zile vei avea un motiv in plus sa iti faci drum pe la vechea cetate genoveza: la Enisala se va desfasura cea de-a doua editie a festivalului Pro Istoria Fest.

Despre cetatea genoveza de la Enisala am mai scris acum ceva vreme, cand am explorat Dobrogea nedescoperita: construita probabil de genovezi undeva in a doua jumatate a sec. 13 sau prima jumatate a sec. 14, ea a fost identificata pe baza hartilor portulane genoveze ca fiind o fortareata genoveza pe nume Heracleea, Bambola ori Stavrichi. Cei care au scris despre Enisala au preferat in general varianta identificarii ei cu Heracleea, foarte probabil pe motiv ca pur si simplu suna bine; ceva mai putini au pomenit si ipoteza identificarii cu fortareata genoveza Bambola (sau Pampulo), iar majoritatea au preferat sa ignore ultima varianta, in care cetatea de la Enisala este identificata cu Stavrichi. In schimb despre asezarea de langa cetate se stie s-a numit in decursul timpului Vicus Novus in documentele in latina, Novoe Selo pentru slavi sau Yeni-Sale pentru cuceritorii turci; insa toate se traduc in romaneste exact la fel: Satul Nou; asa se explica si numele actual al asezarii, preluat din denumirea turca Yeni-Sale.

Trebuie spus aici ca in perioada ridicarii cetatii de la Enisala lacul Babadag era unit cu lacul Razim, alcatuind impreuna un golf imens la Marea Neagra, iar canalele Dunavat si Cernet (numite in hartile nautice ale vremii Donavici si Aspera) dintre Dunare si Razim erau inca navigabile; asa ca cetatea de la Enisala avea o pozitie strategica de prim rang in Dobrogea si la Gurile Dunarii, care ii permitea sa supravegheze atat tarmul marii cat si drumurile de pe uscat. Iar dupa tratatul de la Nymphea din 1261 Marea Neagra devenise practic un „lac genovez”, in care acestia aveau exclusivitatea comertului, intelegerea dintre genovezi si bizantini avand ca rezultat inlaturarea din zona a eternilor rivali ai Genovei, venetienii; asa ca genovezii aveau o intreaga retea de cetati si asezari in zona dinspre Gurile Dunarii, printre care si cetatile Harsova, Chilia, Licostomo, Moncastro (Cetatea Alba) si Vicina (Isaccea); iar documentele vremii ii gasesc pe genovezi facand comert si in micile asezari de la Solina (Sulina), Proslavita (Nufarul), Sancti Georgi (Sf. Gheorghe) si Donavici (Dunavat), precum si in porturile Constanza si Pangalia (Mangalia). Una peste alta, Dobrogea de nord era pe atunci dominata de un imens golf strabatut pana sus pe Dunare de nave maritime genoveze si marginit de cetati, orase si comptoare comerciale ale negustorilor genovezi; iar cetatea de la Enisala era unul din punctele de aparare importante ale acestui mic domeniu maritim-fluvial al Genovei.

Undeva spre finalul sec. 14 genovezii au inceput sa isi piarda pozitiile din Marea Neagra in fata nou ridicatei puteri a turcilor otomani. Asa ca cetatea de la Enisala a fost cucerita de turci prin 1388-1389, apoi a fost stapanita de Tara Romaneasca intre 1397 si 1418, in timpul lui Mircea cel Batran; otomanii au cucerit-o din nou in 1419-1420, odata cu restul Dobrogei, si au abandonat-o la finalul sec. 15; deja lacul Razim se separase de Marea Neagra ca urmare a formarii cordoanelor de nisip intre ele, devenind nenavigabil, iar canalele dunarene Dunavat si Cernet (Donavici si Aspera) ajunsesera si ele nenavigabile; asa ca motivul abandonarii cetatii de la Enisala este acela ca ea isi pierduse complet importanta strategica de pana atunci.

Insa in doar cateva zile Enisala va avea iar aproape toata importanta de altadata, datorita festivalului Pro Istoria Fest; acesta va incepe sambata 21 iulie la ora 9.30, cu o parada medievala care va pleca din Sarichioi, va continua in Babadag si va avea ca punct final vechea cetate genoveza. Zi de vara pana in seara festivalul va propune tot felul de distractii pentru copii (spada si miscare scenica, cioplit si olarit, teatru si dans, tir si tras cu arcul, o scoala de iconografie si heraldica) si pentru adulti (aruncarea cutitelor, folosirea spadei si a sabiei, tranta romaneasca si un concurs de tras cu franghia); pe la ora 15.00 vor incepe sa cante ansamblurile folclorice ale celor opt minoritati din partea locului, iar pe la ora 19.00 pe scena vor urca trupa de teatru Zurli, Corina, Foisorul de Folk, Anna Lesko si Holograf. A doua zi, duminica 22 iulie, distractiile pentru toate varstele vor incepe pe la pranz, iar seara vor concerta Vunk si Elena Gheorghe, urmati de trupa Sistem; dupa care festivalul se va incheia triumfal cu un foc de artificii.