Cazul ColonHelp: Zenyth versus wordpress, sau Zenyth versus blogosferă?

Acum câteva săptămâni am dat peste o știre neobișnuită: Automattic Inc., nimeni altul decât deţinătorul platformei de blogging wordpress.com, era dat în judecată în România de către Zenyth Pharmaceuticals, deţinătorul drepturilor asupra produsului ColonHelp, pentru închiderea blogului Insula Îndoielii pe care apăruseră postări ce contestau eficacitatea Colon Help; m-am amuzat (e clar, românii au talent!...), am postat link-ul știrii pe facebook, să se amuze și alţii, după care mi-am propus să aflu mai multe despre acest caz imediat ce voi putea, având în vedere că speţa îmi făcea cu ochiul și ca blogger și ca avocat; iar astăzi am trecut prin sala de judecată în care era acest proces, așa că iată mai jos câteva impresii (aproape) la cald despre ce am văzut acolo.

Ce știam până azi: un mic război între ColonHelp și Insula Îndoielii

Pe scurt, Automattic Inc. adică wordpress.com a fost chemat în judecată de Zenyth Pharmaceuticals, proprietarul ColonHelp, având în vedere că blogul Insula Îndoielii este pe platforma wordpress iar wordpress refuzase să dezvăluie identitatea bloggerului cu pricina, cum solicitase Zenyth; sau poate nici măcar wordpress nu cunoaște numele real al bloggerului? foarte posibil... Un tablou excelent al întregii situaţii a fost descris pe chinezu.eu, iar din examinarea sumară a postării incriminate și a celor ulterioare rezultă că bloggerul s-a documentat cu toată bunăvoinţa și seriozitatea înainte de a scrie despre ColonHelp; care - am uitat să spun - este un “curăţitor intestinal și detoxifiant”, adică un supliment alimentar care ar curăţa colonul.

La judecătoria sectorului 4 există două dosare pe acest subiect, din care azi avea termen cel cu fondul cauzei; al doilea dosar e o cerere de ordonanţă președinţială (în care trebuie să se fi cerut închiderea sau suspendarea blogului ca măsură provizorie, pe termen limitat), iar în el s-a dat deja o soluţie, săptămâna trecută: cererea Zenyth a fost respinsă. Soluţie care mi se pare previzibilă și firească, între noi fie vorba.

Ce am văzut azi: demonstraţii știinţifice versus libertate de exprimare

Avocata Zenyth pregătise un snop impresionant de documente pentru a le depune la dosar: teancul ei hârtii părea să aibă peste 10 centimetri grosime și undeva spre un kilogram greutate, și din câte am reţinut cu ele urmărea să demonstreze într-o manieră știinţifică că argumentele anti ColonHelp din postările de pe Insula Îndoielii sunt eronate și lipsite de orice baze știinţifice.

Avocata Automattic a primit snopul de hârtii de la adversară cu o anumită doză de indiferenţă, răspunzând că nu este cazul să se ia în discuţie dacă argumentele anti ColonHelp sunt lipsite sau nu de baze știinţifice, din moment ce Automattic închide bloguri doar atunci când există hotărâri judecătorești care stabilesc existenţa unor activităţi nelegale prin intermediul acelor bloguri; cu alte cuvinte întâi ar trebui clarificat de către o instanţă judecătorească (și nu de către Automattic) dacă într-adevăr Insula Îndoielii a spus neadevăruri despre ColonHelp, a defăimat etc, și doar după aceea s-ar putea cere închiderea blogului, în baza hotârârii judecătorești care va fi stabilit deja negru pe alb că bloggerul a călcat pe bec; iar în încheiere și-a rezumat foarte sugestiv punctul de vedere: noi nu suntem instanţă de judecată, doamnă președinte!

În alte cuvinte, pentru Zenyth chestiunea esenţială a litigiului ar fi aceea că prin postările de pe Insula Îndoielii s-au afirmat lucruri neadevărate despre ColonHelp, asta urmând să fie demonstrat știinţific printr-o cantitate impresionantă de înscrisuri; pentru Automattic, în schimb, problema esenţială ar fi respectarea libertăţii de exprimare, ce ar presupune închiderea blogului numai după ce instanţa de judecată (și nu Automattic) va fi stabilit încălcarea de către blogger a limitelor rezonabile ale libertăţii de exprimare.

A fi, sau a nu fi poliţai pe Internet?

Asta mi-a adus aminte că acum câţiva ani, când eram avocatul din spatele site-urilor deţinute de Netbridge, Active Soft, Imedia, Infoturism etc, au fost mai multe situaţii în care diverse personaje s-au simţit prejudiciate în diferite moduri de conţinutul postat de unii utilizatori pe site-uri și au cerut pe tonuri imperative să se închidă contul, să se divulge identitatea, să se facă, să se dreagă, etc etc; iar adesea răspunsul meu scris la asemenea solicitări era ceva de genul acesta: “vă rog citiţi termenii și condiţiile de utilizare ale serviciului oferit de site, în care veţi vedea că administratorul site-ului nu are nicio răspundere pentru conţinutul postat de utilizatori; este postat pe răspunderea lor, pe barba lor, iar administratorul site-ului nu e obligat să verifice dacă acel conţinut e bun sau rău pentru un alt alt user ori să ia măsuri”. Uneori discuţiile s-au purtat faţă în faţă, și le-am putut spune oamenilor pe șleau: “chiar dacă ne-am dori să facem asta tot nu am avea cum, pentru că ar însemna un efort logistic uriaș, cu rezultate etern contestate de una din cele două părţi; deci ne pare rău, dar nu avem cum să facem și poliţia Internetului”.

Așa că în cazul ColonHelp aș trece cu vederea feluritele detalii juridice și aș merge la esenţă: avea Automattic obligaţia de a fi poliţaiul platformei wordpress, adică de a verifica dacă Insula Îndoielii a spus sau nu neadevăruri despre ColonHelp? În mod evident, nu. Iar cel ce ar susţine contrariul nu ar avea nici cea mai mică idee despre ce efort juridic uriaș ar presupune asumarea statutului de poliţai al unui site obișnuit, darămite al unei platforme de mărimea wordpress; chiar reducând la absurd (da, juriștii au bunul obicei să facă asta…), dacă Automattic ar fi obligat să fie și poliţai pe wordpress sunt sigur că în cel mult o săptămână s-ar vedea asediat cu un teanc uriaș de solicitări de închidere a unor bloguri de pe wordpress.com pentru felurite motive, mai mult sau mai puţin inventate; platforma wordpress ar deveni un uriaș teren virtual pentru vendete și abuzuri justiţiare iar libertatea de exprimare - ce presupune, într-adevăr, respectarea unor limite rezonabile, dar este și rămâne materia primă de bază a oricărui blogger - ar rămâne doar puţin (puţin de tot) mai mult decât o simplă iluzie.

Iar dacă privești cazul ColonHelp din acest punct de vedere el pare a fi nu doar un caz Zenyth versus wordpress, ci mai degrabă un caz Zenyth versus blogosferă. Nu-i așa?

Nota bene: această postare (și orice episoade viitoare ale acesteia) reprezintă un pamflet, care - ne place sau nu ne place - va trebui tratat ca atare; iar fotografia de mai sus reprezintă un hotel belgian în formă de intestin, care sigur va demonstra știinţific legătura dintre postarea de azi și blogul meu de călătorii…