Când am călătorit prima dată în Dharamshala,
capitala nord-indiană a lui Dalai Lama și a exilului tibetan, am văzut
cu mirare pe acolo pancarte mari care cereau eliberarea lui Panchen Lama,
copilul dispărut al Tibetului. Am cercetat ce e cu el și am aflat
că povestea lui Panchen Lama este una dintre istoriile grozav de urâte ale relaţiilor
dintre chinezi și tibetani; dacă încă mai trăiește (pentru că nu se știe
nimic...) Panchen Lama ar împlini azi 24 de ani, așa că povestea lui
merită spusă chiar astăzi.
Se știe, pentru tibetani Dalai Lama este cea
mai înaltă demnitate din ierarhia lor religioasă și politică; iar Panchen Lama
este al doilea, imediat după Dalai Lama, în ierarhia sectei Gelugpa (numită și
a Bonetelor Galbene), care de câteva secole domină viaţa religioasă și politică
a Tibetului; așa că Panchen Lama este pentru cei mai mulţi tibetani cel de al
doilea om al Tibetului.
Primul Panchen Lama se numea Khedrup Gelek
Pelzang (1385–1438) și era unul dintre discipolii principali ai lui Je
Tsongkhapa, întemeietorul sectei Gelugpa; și dacă Dalai Lama este adesea
considerat o încarnare a lui Avalokiteshvara, care este Buddha al compasiunii,
Panchen Lama este văzut ca o emanaţie a lui Manjushri, Buddha al înţelepciunii.
Asta poate părea ceva foarte abstract, dar totul se clarifică dacă precizez că
tibetanii preţuiesc, înainte de orice, compasiunea și înţelepciunea, personificate
în ochii lor chiar prin Dalai Lama și Panchen Lama.
La fel ca în cazul lui Dalai Lama demnitatea de
Panchen Lama se transmite după o metodă cu totul neobișnuită, întâlnită doar la
tibetani: ea presupune că după moartea unui Panchen Lama este căutată
reîncarnarea acestuia (numită tulku) în
persoana unui copil născut puţin mai târziu, cu respectarea unor reguli
complicate menite să asigure o alegere corectă și cu asentimentul altor mari maeștri buddhiști tibetani. Sunt multe de povestit pe subiectul ăsta, însă acum
mă rezum la doar două precizări: se cunosc cazuri dovedite în care acești copii
au recunoscut cu ușurinţă obiecte ce aparţinuseră reîncarnărilor precedente, ca
și cum ar fi fost obiectele lor; iar potrivit tradiţiei tibetane alegerea lui
Dalai Lama trebuie neapărat confirmată de Panchen Lama; și reciproca, alegerea
lui Panchen Lama este valabilă doar dacă este confirmată de Dalai Lama.
Istoria
tulbure a celui de al zecelea Panchen Lama: trădător sau erou?
După instaurarea comunismului în China, în
1949, ortacii lui Mao s-au amestecat tot mai des în viaţa Tibetului, mizând pe
colaborarea cu cel de al zecelea Panchen Lama, pe nume Choekyi Gyaltsen. Încă
de la început acesta a fost de partea chinezilor, susţinând pretenţiile lor de
a guverna Tibetul; în 1951 Panchen Lama a făcut parte din delegaţia tibetană ce
a semnat Acordul în 17 puncte, prin care Tibetul practic și-a predat
suveranitatea Chinei, și a fost unul dintre promotorii zeloși ai aplicării
acestui acord; așa că stăpânii lui chinezi l-au răsplătit cu numirea în
Comitetul Central din Adunarea Naţională a Poporului, în 1954. Iar după ce revolta tibetană din Lhasa anului 1959 a fost înecată în sânge de chinezi Dalai
Lama s-a refugiat în India iar toţi marii lideri religioși ai Tibetului au
plecat în exil odată cu el, așa că Panchen Lama a rămas singurul lider religios
din Tibet.
Este adevărat, Panchen Lama a susţinut public
guvernul chinez în perioada cruntă de după 1959, când tibetanii au fost
reduși la tăcere în toate modurile posibile de către China comunistă; însă în
1962 i-a înaintat liderului chinez Zhou Enlai o petiţie în care critica oprimarea
brutală a tibetanilor în propria lor ţară în timpul invaziei chineze în Tibet
și în anii de după aceea; iniţial reacţia la petiţie a fost bună (știau bine și
chinezii că în Tibet se petrecuseră atrocităţi peste atrocităţi) însă
finalmente Mao s-a supărat, așa că în 1964 Panchen Lama a fost mazilit din
toate funcţiile politice, umilit public și declarat dușman al poporului
tibetan; jurnalul său a fost confiscat și folosit împotriva lui, iar el a fost
închis. A suportat condiţii de detenţie foarte grele, despre care un dizident
chinez a și scris la vremea respectivă; a fost eliberat în 1977, când a fost
obligat la arest la domiciliu până în 1982. Apoi chinezii l-au considerat în
întregime spălat de păcate și l-au numit vicepreședinte al Adunării Naţionale a
Poporului. Se pare că și ei aplicau cu succes ceea ce noi numim politica rusească: întâi un pumn în cap,
apoi o mângâiere pe creștet...
În 1978 Panchen Lama a făcut un gest
neobișnuit pentru un călugăr tibetan, renunţând la jurăminte și pornind să-și
caute o soţie; cea găsită a fost chinezoaica Jie Li, soldat în armata chineză
și studentă la medicină, iar văduva fostului lider chinez Zhou Enlai și soţia
liderului de atunci Deng Xiaoping au intervenit personal pentru a ajuta această
căsătorie, considerată simbolică ca fiind între un fost călugăr tibetan și o
chinezoaică. Iar în 1983 au avut o fetiţă, pe nume Yabshi Pan Rinzinwangmo,
adesea numită Prinţesa Tibetului.
În 1989 Panchen Lama s-a întors în Tibet
pentru a ajuta la reconstrucţia faimoasei mânăstiri Tashilhunpo, sediul
tradiţional al tuturor Panchen Lama, care fusese grav avariată după excesele Revoluţiei culturale chineze, și a îndrăznit iar să critice consecinţele ocupaţiei chineze; la exact cinci zile după aceasta a murit
subit, la doar 51 de ani; oficialii chinezi s-au grăbit să spună că a fost atac
de cord, însă dizidentul chinez Yuan Hongbing a afirmat că cel care și-a dorit
foarte mult atacul de cord ar fi fost chiar liderul chinez Hu Jintao, iar în anturajul lui Dalai Lama a circulat informaţia
că Panchen Lama ar fi murit otrăvit chiar de medicul care îl îngrijea.
A fost sau nu a fost Panchen Lama un trădător
al tibetanilor? Foarte greu de răspuns, iar eu nu m-aș grăbi să îl numesc
trădător nici măcar pentru uriașele erori comise în tinereţe din dorinţa de-a
fi pe placul chinezilor. Sau poate că a fost un erou? Și mai greu de răspuns...
Mai degrabă aș spune că a făcut ce putea el face atunci pentru bietul Tibet
strivit sub ocupaţia chineză, atât de greu încercat după 1959; poate
că nu a făcut prea multe, dar în mod cert și-a pus viaţa și libertatea în joc,
știind foarte bine că riscă să le piardă; iar până la urmă le-a și pierdut: colosul
chinez nu l-a iertat pentru cea de a doua apostazie de la cauza Chinei, pedepsindu-l cu acel atac de cord...
Scamatorie
chinezească: falsul Panchen Lama, călugărul de partid
După moartea celui de al zecelea Panchen Lama
trebuia ales altul, în persoana unui copil tibetan născut la puţin timp după
deces. A fost ales un copil din Tibetul ocupat de chinezi, pe nume
Gedhun Choekyi Nyima, născut la 25 aprilie 1989, iar din reședinţa sa din India
Dalai Lama a confirmat recunoașterea acestuia ca reîncarnare a precedentului
Panchen Lama; asta se întâmpla în 1995, când copilul avea 6 ani. Câteva zile
mai târziu micul Panchen Lama a dispărut cu tot cu familie, iar de atunci nu a
mai fost văzut niciodată.
Chinezii nu s-au mulţumit cu răpirea micului
Panchen Lama; conducătorul comitetului însărcinat în 1995 cu alegerea lui
Panchen Lama era un înalt lama tibetan pe nume Chadrel Rinpoche; acesta
procedase conform tradiţiei și îl consultase în secret și pe Dalai Lama, ceea
ce i-a înfuriat la culme pe chinezi; așa că l-au arestat și l-au acuzat de
trădarea patriei (cea chineză, firesc), numind în locul lui un alt lama
tibetan, care fusese opozantul politic al lui Dalai Lama și al precedentului
Panchen Lama; acesta a respectat indicaţiile de partid și a obţinut alegerea ca
Panchen Lama a lui Gyaincain Norbu (Gyaltsen Norbu), născut în 1990 într-o
familie în care ambii părinţi erau membrii ai partidului comunist chinez: pedigree-ul
politic promitea să îmbine armonios comunismul chinezesc și buddhismul tibetan,
așa că demiurgii chinezi au purces cu elan la confecţionarea unuia din cele mai
mari falsuri ale ultimului secol: falsificarea lui Panchen Lama, cel de al
doilea lider religios al Tibetului.
Falsul Panchen Lama era tibetan de origine,
dar și-a trăit primii ani ai copilăriei în Beijing, primind o educaţie curat
chinezească în care trebuie să fi învăţat pe de rost multe cuvântări ale
tovarășului Mao și ale altor semizei ai ideologiei oficiale chineze; în
realitate era atât de tibetan încât la prima sa venire în Tibet, după
întronarea sa ca Panchen Lama, a avut rău de înălţime; iar dacă un tibetan are
probleme cu înălţimea este exact ca și cum un pește ar avea probleme cu apa,
tibetanii fiind genetic adaptaţi la
viaţa la altitudini de peste 3000 de metri, spre deosebire de majoritatea
covârșitoare a popoarelor lumii; după ce i-a trecut răul de înălţime falsul
Panchen Lama a intrat într-un program intens de studiu, în care printre altele
a studiat buddhismul tibetan (care se știe bine, nu este suficient abordat în
cuvântările lui Mao) și ... limba tibetană; probabil că iniţial se descurca
mult mai bine cu limba chineză, dar dacă partidul i-a cerut s-a conformat și a
învăţat și tibetana, așa că astăzi se descurcă excelent cu amândouă.
Chinezii l-au transformat pe falsul Panchen
Lama în marioneta lor buddhistă-tibetană; în 2006 l-au îmbrăcat frumos și l-au scos
în lume la Forumul Buddhist Mondial, unde a fost primit cu multă răceală de participanţi,
mulţi din ei alegând pur și simplu să îl ignore; în 2008 a luat poziţie publică
împotriva revoltelor tibetane din Lhasa, declarându-se contra oricăror acţiuni
care ar diviza patria chineză și ar submina unitatea etnică a acesteia. În 2010
a fost „ales” vicepreședinte al Asociaţiei Buddhiste din China și membru în
Comitetul Naţional al Conferinţei Politice Consultative a Poporului Chinez; și
foarte probabil că îl așteaptă o carieră lungă și frumoasă în care va mai figura (și nimic altceva...) în foarte
multe comitete și comiţii ale autorităţilor chineze; pe falsul Panchen Lama îl
puteţi vedea adesea prin presă, fiind o apariţie extrem de insolită: îmbrăcat
în roba roșie a călugărilor tibetani el scandează cu zel și aplaudă fericit pe
la congresele partidului comunist chinez. Și el și stăpânii lui chinezi știu
bine care este rolul acestui Panchen Lama de mucava: când va trebui ales un alt
Dalai Lama chinezii vor dori să aibă și propriul lor Dalai Lama, tot de mucava,
pe care să îl ducă pe la congrese de partid și care să joace cum cântă ei; iar
falsul Panchen Lama va trebui să confere legitimitate acelui fals, confirmând
persoana pe care i-o va indica partidul...
Al
unsprezecelea Panchen Lama: câteva pancarte și un mare semn de întrebare
Pentru tibetani Gedhun Choekyi Nyima este în
continuare adevăratul Panchen Lama, cel de al unsprezecelea din linia de Panchen
Lama și al doilea lider religios al Tibetului; însă de când acesta a fost răpit
în 1995 împreună cu familia sa nu se mai știe absolut nimic despre cel mai tânăr prizonier politic al lumii; într-un
final oficialităţile chineze au recunoscut că l-au luat în custodie, chipurile pentru a-l proteja de separatiștii
ce-ar vrea să îl răpească; organizaţiile umanitare din lume au solicitat de
multe ori chinezilor să permită vizitarea lui Panchen Lama sau măcar informaţii
complete privind starea lui, iar una din solicitări a fost sprijinită printr-o mare
campanie în care s-au implicat Comitetul pentru Drepturile Copilului și 400 de
celebrităţi mondiale, între care și șase câștigători ai premiului Nobel; însă
de fiecare dată solicitările s-au izbit de același zid de tăcere și nepăsare
din partea oficialilor chinezi, care au răspuns telegrafic doar că Nyima este bine
în toate privinţele.
Ce o fi însemnând acel bine doar oficialii chinezi știu: poate că într-adevăr Nyima încă este
în viaţă, și poate că este sănătos, și poate chiar este fericit, atât cât poate
fi fericit un tibetan în China; și poate că dascălii lui chinezi nu i-au
spălat complet creierul, și poate că încă mai știe să vorbească câteva cuvinte
în limba tibetană, fiind foarte puţin probabil să trăiască chiar în Tibet, din
moment ce China e atât de mare... Astăzi singura
certitudine despre cel de al unsprezecelea Panchen Lama, copilul dispărut
al Tibetului, sunt cele câteva pancarte cu chipul lui de la 6 ani, prin care
tibetanii îi cer zadarnic eliberarea...
impresia mea dupa articolul tau e aceeasi ca dupa ce am citit cartea despre istoria Tibetului - totul e politic, inclusiv alegerea lui Panchen Lama, China a intrecut demult orice limita in Tibet si ma intreb cum naiba e inca posibil asa ceva in secolul 21
RăspundețiȘtergere100 % adevarat, orice ar spune chinezii despre iubirea lor pentru fratii tibetani in realitate e vorba doar de 3 lucruri ce ii intereseaza: (1) pozitia strategica a Tibetului, care da cheia catre Asia de sud, (2) resursele uriase ale subsolului tibetan si (3) resursele hidrografice uriase ale Tibetului, de unde izvorasc toate marile fluvii ale Asiei de est; batalia pentru apa (inclusiv pentru energia din ea) a inceput de mult in Asia, si e pe viata si pe moarte.
Ștergereasta e, tibetanii sunt ghinionisti ca au o asemenea tara bogata :(