Doar pentru optimiști incurabili: Diwali

Când am aflat că astăzi este Diwali, sărbătoarea indiană a luminilor, am început să bombănesc bosumflat că asta e o sărbătoare ce trebuie neapărat prinsă la ea acasă, în India. După care mi-am amintit brusc că acum câţiva ani unde credeţi că mă aflam de Diwali? Chiar în India, și încă într-un loc foarte aparte...

În acea zi eram în Dharamshala, capitala nord-indiană a Tibetului în exil și a lui Dalai Lama, când am văzut că în hotel se desfășura încă de dimineaţă o ceremonie stranie: într-o sală a hotelului se adunaseră mai mulţi bărbaţi indieni cu un aer foarte grav, care ședeau pe jos și mormăiau rugăciuni hinduiste în timp ce împrăștiau fum de lumânări și de beţișoare parfumate deasupra unor tăvi cu bunătăţi indiene; ceea ce vedeam era o diwali puja, o ceremonie hinduistă ţinută de Diwali, sărbătoarea luminilor.

Dharamshala a fost în acea zi mult mai animată ca de obicei, iar ghidul nostru chiar a avut grijă să ne prevină că e una dintre foarte puţinele zile în care e posibil să întâlnim, culmea culmilor!, indieni beţi. Așa a și fost, pe străzile micului orășel himalayan populat de refugiaţi tibetani erau și câţiva indieni ce se clătinau veseli cu câte o sticlă de bere în mână; e adevărat că berea indiană e jalnic de slabă (chiar și în varianta ei strong, să fie limpede), dar bieţii indieni sunt atât de puţin obișnuiţi cu alcoolul încât după o jumătate de sticlă de bere se credeau Raj Kapoor. Dar ce mai încolo și încoace, erau simpatici foc!

Bun, dar ce e cu această Diwali? Este una din cele mai mari și mai populare sărbători indiene, iar în unele locuri din India și Nepal tot Diwali marchează și venirea Anului Nou; e celebrată nu doar de hinduiștii majoritari în India și Nepal ci și de jainiști, pentru care Diwali e data când marele lor profet Mahavira a atins moksha, eliberarea, și de sikhi, care o numesc Bandi Chhor Divas; una peste alta Diwali constituie sărbătoare oficială nu doar în India, Nepal și Sri Lanka, ci și în alte opt state ale lumii în care există comunităţi indiene.

Pe atunci știam puţine lucruri despre India. Nu că acum aș ști grozav de multe, Doamne-ferește, dar după trei călătorii în India (în nord și în nord-est) și una în Nepal pot spune cu mâna pe inimă că am o mică idee, oricât de vagă, despre ce poate însemna subcontinentul indian și incredibila sa diversitate. Adică măcar știu că nu știu, deci sunt în stare să înţeleg limpede cât de puţin contează ce am aflat până acum și cât de multe mai am încă de aflat despre India.

Așa că atunci am trecut cu toată nepăsarea pe lângă semnificaţia foarte aparte a acestei sărbători: Diwali înseamnă victoria luminii asupra întunericului, a cunoașterii asupra ignoranţei, a binelui asupra răului, a speranţei asupra disperării; de Diwali oamenii nu doar că se îmbracă în hainele lor cele mai bune, își fac cadouri, ţin pujas pentru Lakshmi, zeiţa prosperităţii, și fac focuri de artificii, dar înainte de orice aprind diyas, candele și lumânări: lumini de toate felurile. Deci să recunoaștem cinstit, o asemenea sărbătoare a optimismului incurabil ar merita ţinută în fiece zi, indiferent dacă ai sau nu vreo religie anume ori care e aceasta.

Iar urarea cea mai obișnuită de Diwali este Shubha Deepawali!, sau Shubh Diwali! Știu, pesemne vă gândiţi că cine știe ce năzdrăvănie o însemna asta (caz în care cel mai bun răspuns este „orice ar fi, îţi urez același lucru” J...), dar este în regulă, înseamnă doar Happy Diwali!

A propos, în acea zi de Diwali am primit chiar și un fel de dar; unul neobișnuit, ce-i drept, dar asta nu-i scade cu nimic valoarea: după-amiază tocmai terminasem de mâncat pe terasa unui mic restaurant și mă pregăteam să beau un ginger lemon honey tea, cu ochii înspre culmile himalayene ale lanţului Dhauladhar, când norii purtaţi de vânt deasupra vârfului Moon Peak au conturat, pentru un minut sau două, forma vagă a unui ochi uriaș. Probabil că dacă aș arăta imaginea asta unui indian nu s-ar mira deloc, ci doar mi-ar spune senin: ce vrei?, era Diwali...