Brugge: ce mai lipsea în oraşul ideal al Belgiei. Ia să văd, ghiceşti ce?

Oraşul ideal, spunea despre Brugge un amic cu care discutam recent despre atracţiile Flandrei. Are tot ce poţi găsi în Belgia, însă în cantităţi uriaşe, am adăugat eu. Oraşul de basm, bijuteria medievală a Belgiei sau oraşul-spectacol, s-ar mai putea spune despre acelaşi Brugge sau Bruges, capitala provinciei belgiene West-Vlaanderen, Flandra de vest. Căruia părea că îi mai lipseşte exact un singur lucru pentru a fi, într-adevăr, oraşul ideal pentru turişti. Dar se va rezolva şi asta, cât de curând. Ştii la ce mă refer, da?

Despre minunăţia flamandă numită Brugge s-au scris pagini multe, şi sigur o să se mai scrie şi de acum înainte; ca orice minunăţie care se respectă, Brugge poate fi văzut, simţit şi descris în cel puţin o mie de feluri diferite, iar şansele de a epuiza curând un asemenea subiect sunt mai degrabă nule; aşa se face că azi nu am nici cea mai mică intenţie de tratare exhaustivă a chestiunii şi nu-mi trece prin gând nicio clipă să scriu vreun mini-ghid ici-colo pentru Brugge; dimpotrivă, voi încerca să scriu despre Brugge dintr-o singură perspectivă, despre care recunosc din start, fără nicio jenă, că este îngustă şi arbitrară cât cuprinde: cea a stereotipurilor turistice belgiene, pe care în Brugge le poţi găsi în cantităţi uriaşe pe orice stradă. Iar din această unică perspectivă Brugge este, fără nicio îndoială, nu doar capitala superlativelor belgiene ci şi capitala stereotipurilor turistice belgiene.

Bun, dar să începem să le luăm pe rând, pe îndelete; mai întâi avem canale, cheiuri şi poduri fotogenice, străbătute de bărci pline-ochi de turişti chiuind adolescentin, cum se cuvine într-un oraş poreclit Veneţia Nordului:

… apoi căsuţe ca de turtă dulce, cu ziduri şi acoperişuri colorate ca în poveşti, mici străduţe pietruite, ferestre cochete, flori pe pervazuri şi puzderie de biciclete:

… bere, cartofi prăjiţi şi ciocolată pe toate drumurile, ca într-un corn flamand al abundenţei, mâncare flamandă şi distracţie în stil flamand (fără prea multe subtilităţi existenţiale, dar cu râuri de bere), voioşie cât cuprinde şi fanfare: o primă fanfară de şase flamanzi zdraveni şi rumeni în obraji, cocoţati pe o bicicletă lungă, dădea ture agale prin Markt, piaţa centrală a oraşului, asemenea unui miriapod uriaş cu guri de alamă; iar a doua fanfară ocupase o stradă unde mirosea a bere de la o poştă iar mulţi turişti aveau ochii mici, roşii şi prietenoşi; îmbrăcaţi în pantaloni verzi şi bocanci negri cu flori roşii (mai puţin şeful orchestrei, care îşi asezonase sacoul negru şi pantalonii roşii cu nişte papuci de toată frumuseţea) şi având paharele aşezate strategic lângă ei, membrii fanfarei zâmbeau fericiţi precum copiii şi cântau îndrăcit, ca în prag de sfârşitul lumii:

… nu puteau lipsi acele cămine pentru femei tipice Ţărilor de Jos, numite beguinage sau begijnhof, pe care în Brugge le găseşti în sudul oraşului, aproape de gară; şi nici morile de vânt, şi ele emblematice pentru Ţările de Jos, nu lipsesc la apel în Brugge; înspre partea de nord a oraşului mai există patru, dintre care două sunt vizitabile:

… dantelărie belgiană în geamurile caselor, păpuşi la ferestre, câteva lebede pe canale, mici curţi cochete, cohorte interminabile de turişti care vin, pleacă, cască gura, îşi fac poze ca disperaţii sau colindă străzile năuci, dintr-o crâşmă în alta…

… două pieţe extrem de fotogenice, parcă ridicate special pentru poze Yola şi pentru încântarea fotografilor, denumite prozaic la culme, Markt şi Burg, o primărie frumoasă-foc - Stadhuis, construită tocmai pe la 1400 într-un gotic flamboiant grozav - şi o mica bazilică neogotică numită Heilig-Bloedbasiliek, Bazilica Sângelui Sfânt; cu încântătoarele excese gotice sau neogotice de rigoare, fireşte:

… şi un turn numit Belfort, în care merită cu vârf şi îndesat să-i urci cele 366 de trepte pentru a admira de sus panorama unui oraş în care absolut nimic nu pare a fi greşit, ratat sau pus la întâmplare; mai flamand de atât nu se poate, îţi vine să spui când vezi că totul în Brugge este curat, ordonat, cochet şi pregătit să zâmbească spre turişti: în definitiv Brugge nu este doar un oraş flamand ci chiar Oraşul Flamand în persoană, cu tot ce are el mai tipic.

Nu mai lipsea decât ca Brugge să fie inclus şi pe lista obiectivelor UNESCO, având în vedere că bijuteria medievală a Flandrei şi a Belgiei are o vechime cât se poate de respectabilă şi o istorie pe potrivă; înfiinţat pe la 862, Brugge a fost multă vreme un membru de seamă al faimoasei Ligi Hanseatice, alianţa bogatelor oraşe libere din nordul Europei; prima bursă a lumii a fost înfiinţată în Brugge, în clădirea numită azi Huis ter Beurze, iar în Evul Mediu Brugge ajunsese unul dintre cele mai prospere oraşe ale Europei; undeva după 1500 însă Brugge a început să decadă ireversibil, rămânând fără ieşirea la mare care până atunci îi asigurase bogăţia şi ajungând un obscur oraş provincial al Flandrei; iar după vreo două secole de ruină şi uitare a fost redescoperit doar în sec. 19, pentru frumuseţea uluitoare a vestigiilor sale medievale.

De atunci Brugge a revenit la viaţă, de data asta ca vedetă turistică a Flandrei şi a Belgiei; şi se descurcă atât de bine în noul rol încât părea să-i mai lipsească un singur lucru pentru a deveni oraşul ideal pentru turişti: o conductă subterană pentru transportul berii. Recent însă am aflat din ziare că localnicii au înţeles care era problema şi au decis să ia măsuri. În stil flamand, fireşte. Aşa că mirobolanta conductă de bere din Brugge (un bereoduct, va sa zică) va fi pusă în operă cât de curând pentru a face legătura între fabricile de îmbuteliere a berii de lângă oraş şi marile berării din Brugge, capacitatea ei fiind de 6.000 de litri (de bere!) pe oră, la o viteză (a berii!) de circa 15-20 kilometri pe oră. Şi să recunoaştem, sună atât de bine încât probabil mulţi bărbaţi adevăraţi ai lumii vor încerca să ajungă în Brugge doar pentru a dormi lângă conducta de bere.

Poate că totuşi s-ar impune şi o bandă rulantă pentru cartofi prăjiţi, vafe şi ciocolată, care să strabată cel puţin zona centrală din Brugge şi să uşureze turiştii de sarcina ingrată de a le cumpăra de pe toate străzile? Eu zic că e doar o chestiune de timp până se va ajunge şi la ele, veţi vedea; începutul a fost mai greu - conducta de bere - deci restul va fi floare la ureche…